1. Reducerea taxelor și încurajarea mediului economic
Motorul economiei țării sunt companiile private. Acestea generează venituri pentru stat sub forma de taxe și impozite. Pe lângă asigurarea infrastructurii necesare desfașurării în condiții cât mai bune a activității economice, statul trebuie sa se preocupe ca activitățile economice să fie cât mai ușor de realizat.
Birocrația excesivă consider ca este cea mai mare frână a activității economice, în special pentru firmele mici. E necesară modificarea legislației pentru a elimina pe cât de mult posibil birocrația.
De asemenea, nici munca nu este încurajată în România, având taxe și impozite mari pe muncă, fără ca oamenii să vadă un beneficiu real pentru plata acestor taxe. Trecerea la pilonul 2 de pensii trebuie accelerată. Trebuie eliminat monopolul CNAS pe contribuțiile de sănătate și asigurarea pentru care unii oameni plătesc de 2-3 ori trebuie să asigure servicii de calitate, iar cei care contribuie trebuie să poată alege unde se tratează.
Antreprenoriatul trebuie încurajat, darn nu prin scheme de care beneficiază tot cei care “se descurcă”, ci prin simplificarea administrării.
2. Digitalizare și simplificarea accesului la servicii publice
Deși se tot vorbește mult despre digitalizare, iar pandemia recentă a forțat instituțiile să facă câțiva pași înainte, în România digitalizarea se rezumă mai degrabă la mutarea “dosarului cu șină” în online.
Digitalizarea trebuie să însemne ca toate instituțiile publice să ofere cetățenilor acces la toate informațiile relevante privind situațîa lor, printr-o interfață prietenoasă, iar operațiunile să fie făcute cu câteva click-uri, într-o interfată prietenoasă, nu cu formulare “inteligente” în care se încarcă alte documente scanate.
Interacțiunea cu statul trebuie să se desfășoare printr-un formular pe site, sau printr-o aplicație, prin care se transmit toate informațiile necesare într-o singură pagină, operațiune care se finalizează cu trimiterea formularului.
3. Educație și formare profesională
Schimbările din ultimii 30 de ani din educație au avut un efect negativ asupra sistemului de învățământ din România. Aceste schimbări au fost făcute mai degrabă în interesul profitului unor privați.
Deși nu am experiență în sistemul public de educație pentru a propune politici ce țin de procesul de învățare, pot contribui punctual la anumite modificări ce ar putea duce la îmbunătățiri, cum ar fi: reintroducerea examenelor de admitere la licee, oferirea de șanse egale pentru ca învățământul privat să poată concura cu cel de stat, eliminarea examenului de titularizare și oferirea de libertate pentru școli să își stabilească politica de recrutare, desființarea inspectoratelor școlare.
Pe lângă învățământul propriu-zis, contribuie la educația tinerilor și învățământul alternativ și activitățile extra-școlare. Statul trebuie să încurajeze și să creeze cadrul pentru oferirea de servicii tip after-school și masă caldă în școli.
